th share video content contact download event event-wifi cross checkmark close xing wko-zahlen-daten-fakten wko-wirtschaftrecht-und-gewerberecht wko-verkehr-und-betriebsstandort wko-unternehmensfuehrung wko-umwelt-und-energie wko-steuern netzwerk wko-innovation-und-technologie wko-gruendung-und-nachfolge wko-bildung-und-lehre wko-aussenwirtschaft wko-arbeitsrecht-und-sozialrecht twitter search print pdf mail linkedin google-plus facebook whatsapp arrow-up arrow-right arrow-left arrow-down calendar user home

Reglementare privind micii întreprinzători (TVA)

Kleinunternehmerregelung
Stand:

Acest lucru înseamnă că: 

  • Aceștia nu trebuie să plătească TVA din venituri la Administraţia Financiară (Finanzamt)
    (-> fără TVA pe facturile emise) 
  • Pe de altă parte, nu pot deduce TVA-ul achitat în amonte pentru cheltuieli
    (-> fără deducerea TVA-ului achitat în amonte din facturile primite)  

Cine se încadrează la mici întreprinzători? 

Micii întreprinzători sunt întreprinzătorii, care își administrează compania pe plan național (până la data de 31.12.2016 își au domiciliul sau sediul în Austria) și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește anual € 30.000,-. 

Atenție!
Contrar practicii de administrare de până acum, depinde exclusiv de momentul livrării respectiv al altui serviciu. Data facturării respectiv a plății nu (mai) este importantă. 

Aceasta depinde de cifra de afaceri totală dintr-un an. În cazul în care se desfăşoară activităţi comerciale diferite (de ex., activitate lucrativă, închiriere, agricultură şi silvicultură), cifrele de afaceri se cumulează. Cifra de afaceri anuală a unei exploatări agricole şi forestiere forfetare se presupune a fi egală cu de 1,5 ori valoarea unitară. 

În aceste limite nu se includ

  • Cifre de afaceri din activităţi auxiliare (vânzarea de bunuri investive şi transferuri de întreprinderi
  • Importuri, 
  • Câştig intracomunitar şi 
  • Cifre de afaceri la care impozitarea trece la un întreprinzător mic
    Precum şi – începând cu 1.1.2017 - nenumărate cifre de afaceri libere de impozit precu
  • Cifre de afaceri din timbre poştale valabile oficial pe teritoriul intern la valoarea tipărită
  • Furnizarea aur lingouri în anumite form
  • Remuneraţii către membrii unui consiliu de supraveghere, de administraţie sau alte persoane însărcinate cu supravegherea membrilor conducerii, care sunt recompensaţi pentru aceast
  • Anumite cifre de afaceri din pariuri
  • În anumite condiţii cifrele de afaceri al orbilor
  • Cifrele de afaceri ale şcolilor particulare
  • Cifrele de afaceri ale profesorilor particular
  • Cifre de afaceri din manifestări ale asociaţiilor de educaţie populară
  • Cifrele de afaceri ale reprezentanţilor caselor de economii pentru construcţii şi societătilor de asigurări
  • Cifrele de afaceri ale asociaţiilor sportive folosite în comun
  • Cifrele de afaceri ale mamelor ce iau copii în plasament sau îi îngrijesc cu ziua şi a părinţilor ce iau copii în plasament
  • Cifrele de afaceri ale gospodăriilor separate
  • Cifrele de afaceri ale persoanelor care exercită diverse profesii în domeniul sănătăţii (de ex. masorii de terapie)
  • Cifrele de afaceri ale tehnicienilor dentari
  • Cifrele de afaceri rezultate din transportul bolnavilo
  • Cifrele de afaceri ale asociaţiilor de drept public sau servicii de interes social din exploatare teatrelor, reprezentaţiilor muzicale şi concerte, muzee, grădini botanice sau zoologice sau parcuri,
  • Cifrele de afaceri din livrare de obiecte pentru care întreprinzătorul la achiziţionare nu a putut efectua nicio deducere înainte de impozitare, 
     

Pentru calcularea limitei, TVA-ul se exclude chiar şi atunci când micii întreprinzători nu trebuie să plătească TVA. 

Exemplu: Pentru anul 2014, micul întreprinzător realizează venituri totale de 34.400 €, care provin din două domenii:

Venituri în calitate de grafician liber-profesionist: € 30.000,- 

Venituri din închirierea unei locuinţe: € 4.400,-  

Dacă reglementarea privind micii întreprinzători nu este luată în considerare, cifrele de afaceri din operaţiunile comerciale ar fi supuse unei cote de impozit de 20%, iar cifrele de afaceri din închiriere, unei cote de impozit de 10%.

Cifra de afaceri netă aplicabilă limitei pentru micii întreprinzători se calculează după cum urmează: 

Cifre de afaceri din operaţiuni comerciale€ 30.000/1,2 = € 25.000 
Închiriere€ 4.400/1.1 = € 4.000
Cifră de afaceri net〠29.000,-

Operatorul economic poate beneficia de reglementarea privind micii întreprinzători.  

O dată la cinci ani, limita poate fi depăşită cu maxim 15%. 

Ce venituri sunt scutite de impozit?

Veniturile provenite din furnizările de bunuri și dinprestarea de servicii, ale căror furnizor sau loc de prestare al serviciilor se află pe teritoriul țării, veniturile provenite din operațiuni auxiliare și din cesiunile de active sunt scutite de plata TVA-ului. Achizițiile intracomunitare, importurile şi prestările de servicii ale întreprinderile străine a căror loc de efectuare a serviciului se găseşte în Austria  şi obligaţia de impozit trece la micul întreprinzător (reverse charge) nu sunt scutite de impozit. 

Atenție: Pentru veniturile din străinătate se plătește regulat impozit, acestea nefiind incluse în reglementarea privind micii întreprinzători. 

Au micii întreprinzători drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte? 

Scutirea de TVA a micilor întreprinzători nu este „reală“. Aceasta înseamnă că, în principiu, TVA-ul nu se deduce din cheltuieli în amonte. 

Opţiune pentru obligaţia la plata TVA-ului 

Oricine consideră că scutirea de TVA este dezavantajoasă (de ex., din cauza TVA-ului achitat în amonte din etapa de înfiinţare; clienţii sunt în principal operatori economici cu drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte) poate renunţa la această opţiune (declaraţie de opţiune).

Renunţarea trebuie declarată în scris la Administraţia Financiară (Formular U12, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Federal al Finanţelor BMF - Bundesministerium der Finanzen).  

Declaraţia de opţiune poate fi depusă cel mai târziu până la intrarea în vigoare a deciziei de impunere. Ulterior, aveţi obligaţii în acest sens, cel puţin pentru anul pentru care aţi depus declaraţia şi pentru încă alţi 4 ani. Numai după expirarea acestei perioade de angajament, puteţi revoca declaraţia de opţiune. Revocarea trebuie să fie făcută până în ultima zi a primei luni calendaristice a acelui an calendaristic pentru care se aplică aceasta.  

Exemplu: Micul întreprinzător K emite o declaraţie de opţiune pentru anul 2011.

Până în anul 2015 inclusiv, K trebuie să plătească TVA. Acesta poate revoca declaraţia de opţiune cel mai devreme începând cu anul calendaristic 2016 (perioadă de revocare până la data de 31.01.2016). Dacă nu are loc nicio revocare, obligaţia la plata TVA-ului rămâne valabilă. Astfel, la sfârşitul perioadei de angajament, este doar 1 lună la dispoziţie pentru a depune declaraţia de revocare!  

Efectul unei declarații la termen (opțiune/revocare) se referă întotdeauna la data de 1 ianuarie a anului dorit. Cifrele de afaceri, care sunt realizate înainte ca declarația să producă efecte, se vor trata conform acelor reglementări care se aplicau înainte de aceasta. Acest lucru se aplică abia atunci când factura se realizează după începerea producerii efectelor sau după ce se face plata. În notificarea preliminară de returnare a TVA-ului și în declarația anuală de returnare a TVA-ului acestea se vor lua însă în considerare (abia) în acea periodă în care a rezultat taxa datorată.

Exemplu: Un întreprinzător (care a ales impozitarea efectivă bazată pe încasările actuale) renunță de la 1.1.2018 la scutirea de impozit pe cifra de afaceri ca mic întreprinzător. În decembrie 2017, acesta mai furnizează un serviciu computerizat (EDV) pentru un client austriac. Factura se face abia în ianuarie 2018 și este plătită abia în februarie 2018.

Soluția: Deoarece serviciul computerizat a fost prestat încă în perioada în care activa ca mic întreprinzător scutit de TVA, rămâne, în ciuda opțiunii alese pentru obligația de plată a impozitului din 1.1.2018, scutit de impozit. Prin urmare, nu îi este permis să calculeze TVA. TVA-ul trebuie să se înregistreze în notificarea preliminară de returnare a TVA-ului pentru februarie/primul trimestru 2018, la codul 000 și la codul 016.

Regularizarea TVA-ului achitat în amonte 

În cazul în care treceţi de la scutirea de TVA la obligaţia de plată a TVA-ului, trebuie să efectuaţi o corecţie pozitivă a TVA-ului achitat în amonte. Acest lucru înseamnă că: Pentru activele circulante puteţi revendica retroactiv întreg TVA-ul achitat în amonte. Ulterior, în cazul în care achiziţia (producţia) are loc în timpul perioadei de regularizare, puteţi aplica pentru revendicare pro rata a activelor fixe. În cazul activelor fixe mobile perioada de regularizare este de cinci ani iar pentru activele fixe imobile, de douăzeci de ani. Pentru bunurile imobile care la data de 31.3.2012 au fost deja folosite în calitate de active fixe, perioada de regularizare este de zece ani. Ulterior, pentru fiecare an lipsă din întreaga perioadă de regularizare, se aplică o cincime, o zecime sau o douăzecime din TVA-ul achitat în amonte. 

Exemplu: Un mic întreprinzător cumpără în 2012 o maşină cu € 20.000,- , plus € 4.000,-  TVA. Din 2015, acesta îşi schimbă opţiunea pentru obligaţie la plata TVA-ului.  

Se aplică TVA-ul achitat în amonte retroactiv de € 1.600,- (care înseamnă două cincimi din € 4.000,-), din care € 800,- în 2015, si € 800,- în 2016.   

În cazul în care vă schimbaţi opţiunea de la obligaţie la plata TVA-ului la scutire de TVA, trebuie să rambursaţi la Administraţia Fiscală (Finanzamt) sumele corespunzătoare TVA-ului achitat în amonte.  

Această regularizare a TVA-ului achitat în amonte nu se efectuează în cazul în care valoarea TVA-ului achitat în amonte pentru achiziţie nu depăşeşte € 220,-.       

Micii întreprinzători pe piaţa internă  

În cazul circulaţiei de bunuri şi servicii pe piaţa internă, există anumite particularităţi pentru micii întreprinzători scutiţi de TVA:  

Circulaţia bunurilor

  • În cazul în care „exportaţi“ bunuri în spaţiul Uniunii Europene EU (Europäische Union), atunci nu efectuaţi livrări intracomunitare, deoarece scutirea personală are loc pentru mic întreprinzător scutit de plata TVA-ului pentru livrări intracomunitare.  
  • În cazul în care „importaţi“ bunuri din spaţiul Uniunii Europene UE şi nu depăşiţi limita de achiziţie („importuri“ în anul calendaristic anterior şi curent de maxim 11.000 €) se consideră că nu realizaţi o achiziţie intracomunitară. 

În alte ţări ale Uniunii Europene EU (Europäische Union) veţi fi tratat ca persoană particulară. Furnizorul vă va factura TVA-ul din străinătate. 

La depăşirea sau renunţarea la limita de achiziţie, se aplică următoarele: 

  • Aveţi nevoie de un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer), pe care trebuie să îl comunicaţi furnizorilor din Uniunea Europeană EU (Europäische Union).
  • Furnizorul din Uniunea Europeană (EU - Europäische Union) trebuie să emită o factură cu suma netă (livrare scutită de TVA în spaţiul intracomunitar).
  • Orice achiziţie este supusă impozitării; acest lucru înseamnă că trebuie să calculaţi singur TVA-ul pentru factura cu suma netă (TVA intracomunitar).
  • TVA-ul intracomunitar trebuie achitat la Administraţia Financiară (Finanzamt), deoarece micii întreprinzători nu au dreptul la deducerea TVA-ului achitat în amonte.

Printr-o cerere cu format liber puteţi renunţa la limita de achiziţie. Începând cu data de 2 august 2011, utilizarea codului de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer) este şi ea considerată drept renunţare la limita de achiziţie. Aceasta se aplică pentru importurile din toate ţările din Uniunea Europeană. Renunţarea vă obligă pe o perioadă de doi ani calendaristici.   

Sfat: Renunţarea la limita de achiziţie este utilă numai în cazul în care în principal „importaţi“ bunuri din ţările EU (Europäische Union) unde TVA-ul este mai mare decât în Austria.  

Circulaţia serviciilor

Informaţii privind exportul şi importul de servicii puteţi găsi în fişele informative „Prestări de servicii către operatori economici din străinătate - Servicii B2B“ şi „Prestări de servicii către operatori clienţi persoane particulare din străinătate - Servicii B2C“. 

Important: În cazul în care în calitate de mic întreprinzător scutit de TVA comandaţi prestări de servicii de la operatori economici din străinătate, al căror loc de prestare a serviciilor este în ţară, aveţi obligaţia plăţii TVA-ului la Administraţia Financiară (Finanzamt). 

Reglementare privind micii întreprinzători şi codul de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer)  

Administraţia Financiară (Finanzamt) alocă micilor întreprinzători scutiţi de TVA un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer), numai la cerere.  

Formularul de cerere U 15 este disponibil pe pagina de Internet a BMF (Bundesministerium der Finanzen - Ministerul Federal al Finanţelor).  

În formular trebuie să justificaţi concret motivul pentru care aveţi nevoie de un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer). Motivele pentru acest lucru ar putea fi faptul că aţi depăşit limita de achiziţie sau că aţi renunţat la utilizarea limitei de achiziţie sau deoarece comandaţi prestări de servicii de la operatori economici din Uniunea Europeană EU (Europäische Union) al căror loc de prestare a serviciilor este în Austria (mai multe detalii găsiţi în fişa informativă Servicii B2B).  

Indicaţie: În cazul în care optaţi pentru obligaţie la plata TVA-ului, Administraţia Financiară (Finanzamt) vă alocă automat un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer).   

Instrucţiuni privind emiterea facturilor  

Important: Dacă optaţi pentru scutirea de la plata a TVA-ului, atunci pe facturile emise de dumneavoastră nu trebuie să indicaţi niciun TVA. În caz contrar, deşi nu aţi depus o declaraţie de opţiune, datoraţi TVA (obligaţie fiscală prin facturare) şi tot nu puteţi deconta TVA-ul achitat în amonte.  

Spre deosebire de alţi operatori economici, pe facturile dumneavoastră nu trebuie să indicaţi codul de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer). Totuşi, trebuie să depuneţi o notă cu privire la scutirea de la plata TVA-ului. Eventual se poate face completarea: „Scutit de plata TVA-ului în baza reglementării privind micii întreprinzători“.   

Obligaţia la plata TVA-ului de către micii întreprinzători scutiţi de TVA 

Deoarece bunurile şi serviciile sunt scutite de TVA, micul întreprinzător nu are, în mod normal, nicio obligaţie de plată a TVA-ului. Cu toate acestea, există şi excepţii: 

  • atunci când se calculează TVA-ul contrar legii (răspundere fiscală prin facturare)
  • în cazul achiziţiilor intracomunitare, când limita de achiziţie se depăşeşte sau când se renunţă la aceasta
  • în cazul serviciilor prestate de către firme străine, dacă locul de prestare al serviciilor se află în ţară (Reverse Charge - RC)
  • în cazul furnizărilor pe teritoriul ţării de către firme străine (procedură de deducere de TVA)
  • în cazul anumitor venituri de provenienţă externă (de exemplu, pentru servicii electronice oferite consumatorilor finali din UE)  

Declaraţie provizorie privind TVA-ul (UVA - Umsatzsteuervoranmeldung) şi declaraţie anuală  

Operatorii economici scutiţi de TVA nu trebuie să transmită la Administraţia Financiară (Finanzamt) nicio declaraţie provizorie privind TVA-ul (UVA), cu excepţia cazului în care li se cere acest lucru. 

Pentru fiecare perioadă aferentă declaraţiei provizorii, pentru care trebuie plătit TVA (de exemplu, ca urmare a oricărei achiziţii pentru care se plăteşte impozit - vezi mai sus Circulaţia bunurilor) se va întocmi o declaraţie provizorie internă privind TVA-ul (UVA). În acest scop, poate fi utilizat formularul oficial (Formular U30 - disponibil la www.bmf.gv.at) sau un formular având acelaşi conţinut. Declaraţia provizorie internă privind TVA-ul (UVA) se rămâne în contabilitatea dumneavoastră. 

În principiu, operatorii economici scutiţi de TVA nu trebuie să depună nicio declaraţie fiscală anuală privind TVA-ul. Numai în cazul în care pentru perioada de impozitare (an calendaristic) trebuia plătit TVA (de exemplu, ca urmare a oricărei achiziţii pentru care se plăteşte impozit) se va depune şi o declaraţie fiscală anuală privind TVA-ul. 

Dacă aţi optat pentru obligaţie fiscală, atunci se aplică regulile generale ale Legii privind taxa pe valoare adăugată (Umsatzsteuergesetz). Mai multe informaţii puteţi găsi în fişele noastre informative „Declaraţie provizorie privind TVA-ul“ şi „Declaraţie fiscală anuală privind TVA-ul“.   

Capcanele reglementării privind micii întreprinzători  

Principala dificultate o constituie faptul că la începutul activităţii dumneavoastră nu se poate spune cu certitudine dacă veţi depăşi limita la cifra de afaceri pentru anul în curs. Cu toate acestea, dumneavoastră trebuie să vă decideţi imediat dacă pe facturi indicaţi TVA-ul.  

Exemplu: Operatorul economic K este de părere că în primul an al activităţii sale va rămâne cu mult sub limită. Cum clienţii săi sunt persoane particulare, operatorul economic ar dori să nu plătească TVA şi în mod logic nu îl indică în facturile sale. Urmare a unui curs neaşteptat de bun al activităţii, în luna septembrie, cifra sa de afaceri este deja peste limita de toleranţă.

Astfel, toate operaţiunile din anul de pornire devin impozitabile retroactiv. Dacă TVA-ul poate fi sau nu decontat ulterior de la clienţii persoane particulare depinde de contractul civil încheiat cu aceştia.  

O altă problemă este perioada de angajament pe perioadă lungă de timp impusă de declaraţia de opţiune (5 ani).  

Pentru a evita eventualele probleme legate de reglementarea privind micii întreprinzători, este important ca evoluţia viitoare a activităţii economice să fie evaluată cu cât mai mare exactitate.  

Sugestie!

În cazul în care marea majoritate a clienţilor dumneavoastră are drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte, atunci ar trebui să optaţi pentru obligaţie la plata TVA-ului. Pentru clientul dumneavoastră, acest lucru este unul favorabil: pentru el TVA-ul nu constituie un factor de cost. Dacă optaţi pentru scutirea de TVA, atunci la calcularea preţului dumneavoastră trebuie să ţineţi cont de TVA-ul achitat în amonte nedeductibil. În consecinţă, clientul dumneavoastră ar trebui să plătească un preţ mai mare. Avantajul dumneavoastră este că, riscul ca dumneavoastră să depăşiţi limita pentru micii întreprinzători dispare. În plus, puteţi aplica în continuare pentru deducerea TVA-ului achitat în amonte.  

Dacă optaţi pentru scutirea de TVA, atunci trebuie să vă asiguraţi că nu depăşiţi limita. O soluţie ar putea fi relocarea

Sugestie!

În cazul în care marea majoritate a clienţilor dumneavoastră are drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte, atunci ar trebui să optaţi pentru obligaţie la plata TVA-ului. Pentru clientul dumneavoastră, acest lucru este unul favorabil: pentru el TVA-ul nu constituie un factor de cost. Dacă optaţi pentru scutirea de TVA, atunci la calcularea preţului dumneavoastră trebuie să ţineţi cont de TVA-ul achitat în amonte nedeductibil. În consecinţă, clientul dumneavoastră ar trebui să plătească un preţ mai mare. Avantajul dumneavoastră este că, riscul ca dumneavoastră să depăşiţi limita pentru micii întreprinzători dispare. În plus, puteţi aplica în continuare pentru deducerea TVA-ului achitat în amonte.  

Dacă optaţi pentru scutirea de TVA, atunci trebuie să vă asiguraţi că nu depăşiţi limita.

Deducerea TVA-ului achitat în amonte pentru evidenţierea pe factură a TVA-ului fără a face o declaraţie de opţiune  

Din nou revine problema dacă clienţii micilor întreprinzători pot deduce TVA-ul indicat pe factură drept TVA achitat în amonte atunci când micul întreprinzător nu depune nicio declaraţie de opţiune şi nu plăteşte TVA.  

În conformitate cu practicile administrative, acest lucru este posibil numai în cazul în care factura conţine toate informaţiile cerute prin lege (inclusiv codul de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nr.)) iar clientului nu îi este evident că micul întreprinzător a omis cu bună ştiinţă plata TVA-ului la Administraţia Financiară (Finanzamt). Pentru a evita eventuale discuţiile în cadrul unei operaţiuni de audit, în anumite circumstanţe poate fi utilă prezentarea de către client a unui cod fiscal şi a unei declaraţii de opţiune făcută de micul întreprinzător.   

Decontare cu notă de credit  

În cazul în care pentru serviciile prestate de micul întreprinzător, clientul emite o notă de credit, dacă micul întreprinzător nu a depus o declaraţie de opţiune, clientul nu poate deduce TVA-ul achitat în amonte. 

Ediţia: august 2018

Aceste informaţii sunt rezultatul cooperării dintre toate Camerele de Comerţ. 

Indicaţie: Aceste informaţii pot fi găsite şi pe internet la adresa home Datele nu sunt garantate, în ciuda procesării atente. Camerele de Comerţ din Austria nu îşi asumă răspunderea. Pentru toate denumirile referitoare la persoane, forma aleasă va include ambele genuri!

Bitte wählen Sie oben ein Bundesland aus, um Kontakte und Serviceangebote des Bundeslandes zu erhalten.